BluePink BluePink
XHost 		Servere virtuale de la 20 eur / luna. Servere dedicate de la 100 eur / luna - servicii de administrare si monitorizare incluse. Colocare servere si echipamente de la 75 eur / luna. Pentru detalii accesati site-ul BluePink.

Intoxicaţia cu Ricin (Ricinus communis)

SPECIILE CELE MAI AFECTATE Canide, Ecvine
PROGNOSTIC Rezervat spre grav
ETIOLOGIE
  1. Ricinus communis
  2. Ricin, Palma lui Christos (pop.)
  3. Castor oil bush, Palma Christi (engl.)
Ricinul este o plantă ierbacee, înaltă de 1-2,5 m, cu frunze palmat lobate iar fructul este o capsulă care conţine seminţe cu suprafaţa colorată mozaicat.
Ricinul este cultivat pentru uleiul din seminţe, în scop decorativ, dar creşte şi prin grădini nelucrate, pe lângă garduri.
Intoxicaţia se produce prin consumul boabelor sau turtelor de ricin. Toate animalele se pot intoxica, cel mai sensibil fiind calul.

Din grupa plantelor care conţin toxalbumine mai fac parte Robinia pseudacacia (Salcâmul, conţine robina şi robitina) şi Vâscum album (Vâscul, conţine vâscotoxina).
PATOGENEZA Principiul toxic este toxalbumina numită ricina (esterul metilic al acidului ricinic) şi este localizat numai în albumenul seminţelor.
Toxalbuminele sunt molecule mari, încadrate chimic în grupa glicoproteinelor. Sunt foarte toxice, însă nu se absorb foarte bine pe cale digestivă. Numeroase celule din organismul animalelor conţin receptori pentru anumite toxalbumine, care dau reacţii similare celor produse de albumine, inclusiv manifestări antigenice.
Ricina acţionează prin iritarea puternică a mucoasei intestinale, excitarea şi depresarea sistemului nervos, vasodilataţie locală, edeme, limfangite.

Doza letală este de 1g seminţe pe kg. Ingestia unei singure seminţe, mai ales dacă este şi mestecată, poate ucide un câine de talie medie.
Prin injectarea repetată a unui extract de boabe de ricin se pot obţine anticorpi de protecţie.
MANIFESTĂRI CLINICE

Simptomatologia se manifestă după 12-72 de ore de la ingerarea toxicului.

Semne neuro-musculare

    1. Nelinişte, stare depresivă, acuitate vizuală diminuată, prostraţie, convulsii, mioclonie diafragmatică (sughiţ)

Semne digestive

    1. Vomă, diaree urât mirositoare, violentă, de culoare neagră, urmată de constipaţie, spasm al sfincterului anal, colică abdominală severă

La rumegătoare apare în mod constant oliguria şi declanşarea avorturilor. Moartea apare după 2-3 zile de evoluţie, consecutiv unor episoade de spasme musculare cu aspect tetaniform.



TABLOUL LEZIONAL Leziuni congestiv-hemoragice în toate ţesuturile.
TRATAMENT

Măsuri generale de decontaminare

  1. Spălături gastrice cu cărbune medicinal activat
  2. Pentru purgaţie, se interzic purgativele uleioase

Tratament antidotic specific

  1. Serul antiricin (preparat extemporaneu)

Tratament simptomatic

  1. Tratamentul insuficienţei renale cu diuretice (dacă animalul nu prezintă anurile) – Glucoză 20% iv, Urotropină sau Furosemid 1%, iv, im, 1-5 mg/kg cu repetare la 8 ore
  2. Susţinerea funcţiei cardiorespiratorii cu Pentetrazol 10%, sc, 2-10 ml/zi
  3. Combaterea tulburărilor digestive cu protectoare mucilaginoase
  4. Rehidratare cu ser fiziologic iv sau sc
  5. Analeptice generale
  6. Prevenirea şocului cu hidrobromură de arecolină

OBSERVAŢII