ETIOLOGIE
Solanum tuberosum (Cartof, Potato engl.)
S. dulcamara (Lăsnicior, Buruiană de dalac, Woody nightshade, Bittersweet, Scarlet berry, Felon wood engl.)
S. nigrum ( Zârna, Moartea porcilor, Nightshade, Black morel, Petty morel engl.)
S. melongena (Vinete, Eggplant)
S. lycopersicum (Roşii, Tomato)
Cartoful este o plantă de natură ierboasă, caracterizată de tuberculii săi mari, albi, situaţi în pământ şi cu partea aeriană asemănătoare mătrăgunei. Planta preferă solurile fertile, bine irigate, deseori fiind întalnită în culturile anuale sau în fâneţe.
Cartofii sunt cultivaţi pentru tuberculii comestibili, însa frunzele plantei, tuberculii defectuos depozitaţi, vrejii (uscaţi şi verzi), cojile, mugurii (colţii) de tuberculi sunt toxici.
Cele mai sensibile sunt rumegătoarele, caii şi porcinele. Datorită specificului alimentaţiei, în gospodăriile particulare sau anexe incidenţa intoxicaţiei este crescută la porcine şi păsări.
Folosirea nitrofenolilor ca agenţi chimici anti-încolţire face ca planta să devină foarte toxică pentru iepuri.
PATOGENEZA
Principalul toxic este glucoalcaloidul solanina, format dintr-un alcaloid (solanidin) şi un glucozid. În apă fierbinte, numai glucozidul este distrus.
Toxicităţii solaninei i se adaugă cea a eventualelor micotoxine, a azotaţilor (şi azotiţilor) acumulaţi prin absorbţie radiculară.
Doza letală de solanină pură pentru câine este apreciată la 50 mg iv.
Solanina acţionează puternic iritativ asupra tegumentelor, prin contact direct sau prin eliminare pe la acest nivel, determinând inflamaţia mucoasei gastrice şi dermatită eczematoasă. Hemoglobinuria este urmarea acţiunii hemolitice. Totodată, solanina acţionează excitant şi depresiv nervos, precum şi asupra cordului şi pulmonului.