ETIOLOGIE
Colchicum autumnale (lat.)
Brânduşa de toamnă, Ceapa ciorii (pop.)
Meadow saffron, Autumn crocus, Naked ladies (engl.)
Brînduşa de toamnă este o plantă mică, perenă, erbacee, al cărui bulb se găseşte la 20 de centimetri în pământ.
Frunzele, de culoare verde închis, în număr de 4, apar după topirea zăpezii, şi odată cu ele fructul tânăr cu seminţe numeroase, brun-închise. Florile sunt liliachii pal sau albe şi apar în perioada august-octombrie.
Planta creşte în pajiştile din zona fagului şi molidului. Înfloreşte toamna şi fructifică primăvara. Este una dintre cele mai toxice plante de la noi.
Intoxicaţia cu brânduşa de toamnă se întâlneşte la păşune, mai ales la tineret, primăvara şi toamna şi la grajd, la toate categoriile de vârstă, în tot timpul anului. Cele mai sensibile sunt bovinele şi suinele.
Tratarea pajiştilor cu unele ierbicide (fenoxiacizi) cresc palatabilitatea plantei, crescând astfel şi incidenţa intoxicaţiei.
PATOGENEZA
Principiile toxice, prezente în toate organele plantei, sunt colchicina şi colchiceina (alcaloizi care nu au reacţie alcalină şi nu formează săruri cu acizii).
Toxicitatea plantei se menţine prin uscare şi fierbere. Prin uscare, colchicina trece în demeocolcină, la fel de toxică.
Colchicina acţionează ca un antimetabolit şi blochează fusul de diviziune celulară în timpul mitozei. Este un paralizant cerebral, cerebelos, bulbar, aboleşte mişcările voluntare, analgezic asupra sistemului nervos periferic, iritant asupra mucoasei tubului digestiv şi rinichilor.
Dozele toxice sunt de: 1 mg/kg colchicină în stare pură, 8-10 g/kg plantă proaspătă
Absorbţia intestinală a colchicinei nu se produce imediat, crescând astfel intervalul de la ingestia toxicului la apariţia semnelor clinice.
Alcaloizii din brânduşa de toamnă trec în laptele matern.