Intoxicaţia se instalează rapid, semnele clinice având un debut acut în 0,5-2 ore postingestie. Simptomatologia evoluează cu sindrom de excitaţie nervoasă la nivel central şi tulburări cardiace.
La câine:

1. nelinişte, hiperexcitabilitate şi vomitări.
2. defecări repetate, urinări cu tenesme si vomituriţie continuă.
3. dispnee, formarea de spume la nări şi gură.
4. periodic câinii prezintă dromomanie sau aleargă nebuneşte în cerc, isteric si lătrând.
5. contracţii tonico-clonice intermitente (accese epileptiforme).
6. tahicardie, aritmie, puls slab, hipotonie cardiacă urmată de colaps
7. între apariţia semnelor şi moarte există un interval de timp foarte scurt, puţine animale supravieţuind intoxicaţiei
8. cianoza, colapsul şi moartea pot apare şi după 2 ore de la ingestia unei doze toxice.

Pisicile scot sunete anormale şi manifestă aritmii cardiace. La episoadele apărute la vaci, s-au observat: anorexie, incoordonări în mers, tahicardie şi tahipnee, dar nu şi semne nervoase sau convulsii.

Măsuri generale de decontaminare

1. Dacă animalul nu a inceput înca să vomite, se provoacă voma sau se practică un lavaj gastric
2. Carbunele medicinal este eficient dacă este administrat foarte devreme.
3. Purgaţie cu ulei de parafină

Tratament antidotic

1. Glicerol monoacetat (0,55 g/kg im la fiecare oră până când se ajunge la o doză totală de 2-4 g/kg)
2. Etanol 50% şi acid acetic 5%, 8 ml/kg fiecare oral (furnizează acetaţi pentru a reduce conversia fluoroacetatului în fluorocitrat).

Tratament simptomatic şi de susţinere

Controlul convulsiilor

1. Fenobarbital 10%, im, 10-20mg/kg
2. Gluconat sau clorură de calciu 10%, 0,1 g/kg

Combaterea fibrilaţiei ventriculare cardiace

1. Procaină, 0,5-2%, intracardiac, 0,1 g/kg

Se administreaza oxigen şi se practică respiraţia artificială