ETIOLOGIE
Alfa-naftil-tioureea este un compus chimic sintetic folosit ca rodenticid. ANTU este un toxic selectiv pentru rozătoare, în special pentru şobolanul cenuşiu. Asupra şoarecelui de casă şi de câmp nu are acţiune toxică letală. De asemenea, toxicitatea este de 7-8 ori mai puternică pentru tineret decât pentru adulţi.
Substanţa activă este cristalină, de culoare albă (preparatele comerciale au de obicei culoarea gri), solubilă în apă, cu miros slab de fecale şi gust uşor amar.
Produse comerciale: Antirax, Dirax, Deratox, Deratan, Antan, ANT, Anturat, Muritanil, Antou
În multe ţări, ANTU-ul este scos din uz deoarece naftilamina (metabolit al ANTU) are o acţiune puternic cancerigenă.
ANTU-ul poate fi detectat în ţesuturi numai dacă a fost ingerat în cantităţi mari, la un interval de 24 ore. La animalele care au supravieţuit mai mult de 24 ore, testele clinice de laborator sunt negative.
PATOGENEZA
ANTU este un raticid de ingestie cu acţiune iritantă locală a mucoasei gastrice.
Mecanismul centrtal de acţiune al ANTU-ului se bazează pe permeabilizarea accentuată a capilarelor pulmonare. Are loc un proces de compromitere a integrităţii endoteliului capilar, prin inhibarea enzimei ce participă la formarea cimentului intercelular de către hidrogenul sulfurat eliberat în cursul biotransformării ANTU-ului. Drept urmare, se va produce edem pulmonar acut.
Toxicitatea ANTU-ului variază cu dimensiunea particulei (particulele mai mari sunt mai toxice) şi cu starea de plenitudine a stomacului (într-un stomac plin nu se mai produce iritarea mucoasei cu provocarea vomei şi eliminarea spontană a toxicului). Există o limită largă a DL50 între diferitele specii de animale.
Doza letală orală pentru porcul adult este de 25-50 mg/kg, pentru câine 10-50 mg/kg, pentru pisică 75-100 mg/kg etc. Rumegătoarele şi păsările sunt mai rezistente.