Toxicoze în Medicina Veterinara

Intoxicaţia cu Ditiocarbamaţi

SPECIILE CELE MAI AFECTATE Rumegatoare mici, Rumegatoare mari, Canide

PROGNOSTIC Rezervat

ETIOLOGIE Ditiocarbamaţii sunt derivaţi ai acidului ditiocarbamic.
Cei mai importanţi reprezentanţi sunt: TMTD (disuflura de tetrametil tiuran), Zineb, Maneb, Urbazid, Nabam, Mancozeb, Metiram, Thiram, Ziram, Ferbam, Vapam.
Intoxicaţia se produce prin contact accidental cu produs pe bază de ditiocarbamaţi, sub formă de lichid, spray sau pudră.

PATOGENEZA Ditiocarbamaţii sunt iritanţi de contact, la nivelul pielii, ochilor şi căilor respiratorii.
Acţiunea pe timp îndelungat produce fenomene cancerigene şi teratogene.
De asemenea, aceşti compuşu pot cauza tulburări la nivelul sistemului nervos central.

MANIFESTĂRI CLINICE Maniferstările clinice ale intoxicaţiei cu ditiocarbamaţi includ: iritaţie cutanată şi a mucoaselor, epiforă, erupţii cutanate, vomă, diaree, astenie, hipotonie, convulsii, hipotensiune, strănut şi tuse.

TABLOUL LEZIONAL

TRATAMENT Tratamentul este simptomatic, asemănător celui recomandat în intoxicaţiile cu insecticide organofosforice. Importanţă deosebită prezintă schimbarea componentelor raţiei furajere. Se obţin rezultate bune cu atropină sulfurică pentru efect parasimpaticolitic. Oximele nu au efect terapeutic.

OBSERVAŢII